Noile cote de impozit in 2010 pentru imobile

In 2010 s-au marit cotele de impozitare pentru cladiri si terenuri.

Mai jos sunt prezentate aceste cote:

- pentru cladiri: (Lei/mp)

	Cu instalatii de apa, canalizare, electrice si incalzire (conditii cumulative)	Fara instalatii de apa, canalizare, electricitate sau incalzire
A. Cladire cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic si/sau chimic	806	478
B. Cladire cu peretii exteriori din lemn, din piatra naturala, din caramida nearsa, din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic si/sau chimic	219	137
C. Cladire-anexa cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic si/sau chimic	137	123
D. Cladire-anexa cu peretii exteriori din lemn, din piatra naturala, din caramida nearsa, din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic si/sau chimic	82	54
E. În cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol, la demisol si/sau la mansarda, utilizate ca locuinta, in oricare dintre tipurile de cladiri prevazute la lit. A-D	75% din suma care s-ar aplica cladirii	75% din suma care s-ar aplica cladirii
F. În cazul contribuabilului care detine la aceeasi adresa incaperi amplasate la subsol, la demisol si/sau la mansarda, utilizate in alte scopuri decat cel de locuinta, in oricare dintre tipurile de cladiri prev.la lit. A-D	50% din suma care s-ar aplica cladirii	50% din suma care s-ar aplica cladirii

- pentru terenuri intravilane: (lei/ha)

	Impozit pe teren cu constructii intravilan lei/ha
Zona in cadrul localitatii	0	I	II	III	IV	V
A	8921	7408	6508	5640	766	613
B	7408	5600	4540	3832	614	460
C	5600	3832	2874	1821	460	306
D	3832	1821	1519	1060	306	153

- Impozitul/taxa pe terenurile amplasate in intravilan – orice alta categorie de folosinta decat cea de terenuri cu constuctii: (lei/ha)

Categ de folosinta	A	B	C	D
Teren arabil	24	18	16	13
Pasune	18	16	13	11
Faneata	18	16	13	11
Vie	40	30	24	16
Livada	46	40	30	24
Padure sau alt teren cu vegetatie forestiera	24	18	16	13
Terenuri cu ape	13	11	7	x

- Impozitul/taxa pe terenurile amplasate in extravilan (lei/ha)

Categ de folosinta	A	B	C	D
Teren cu constructii	27	24	22	19
Arabil	43	41	39	36
Pasune	24	22	19	17
Faneata	24	22	19	17
Vie pe rod	48	46	43	41
Livada pe rod	48	46	43	41
Padure sau alt teren cu vegetatie forestiera	14	12	10	7
Terenuri cu ape (altele decat cele cu amenajari piscicole)	5	4	2	1
Terenuri cu amenajari piscicole	29	27	24	22

Viile si livezile pina la intrarea pe rod sunt, in continuare scutite, ca si drumurile si terenurile neproductive

Sursa:EDUCATIE FINANCIARA – ACCOUNT.RO

Proceduri mai scurte cu doua zile pentru creditele „Prima casa”

Procedura de acordare a unui credit prin programul "Prima casa" va fi scurtata cu circa doua zile dupa ce Fondul de Garantare a Creditelor a realizat o aplicatie informatica prin care bancile pot incarca online solicitarile de garantare, spune Adrian Jantea, director de distributie retail in BRD.

Pana acum, cererile de garantare erau trimise prin posta, ceea ce lua mai mult timp, in conditiile in care clientilor le este dificil sa-i convinga pe vanzatori sa incheie precontracte cu valabilitate prea mare si risca sa piarda locuinta aleasa in cazul prelungirii formalitatilor.

De asemenea, aplicatia permite o monitorizare mai buna a stadiului fiecarui dosar si a istoricului solicitarilor trimise de o banca.

Fondul a continuat sa evalueze dosare de credit si in "pauza" legala dintre cele doua etape ale programului, numai in perioada 26 februarie – 2 martie trimitand bancilor peste 300 de dosare cu cererea de garantare aprobata pentru antecontracte incheiate pana la 15 februarie. Perioada maxima in care Fondul studiaza un dosar este de 5 zile.

"Practic, noi n-am intrerupt programul, am facut analiza solvabilitatii si pentru clientii care au venit dupa 15 februarie, iar acum dupa ce ni s-a aprobat noul plafon de garantare (161,72 mil. euro) ii contactam si reluam constituirea dosarelor", afirma Alina Neagu, director supervizare retea in BRD.

Reprezentantii bancii sustin ca pana acum nu au inregistrat cazuri de default la vreunul dintre creditele acordate prin "Prima casa". "Au fost doar mici intarzieri punctuale la plata ratelor, de cateva zile."

Fata de prima etapa a programului, BRD a redus cu 0,1% marjele peste rata EURIBOR la 3 luni pentru cele doua variante de credit in euro: pana la 2,4% pentru scadente cuprinse intre 10 si 20 de ani, respectiv la 2,65% pentru cele intre 20 si 30 de ani. Marja maxima permisa de Guvern este de 4%.

Sorin Popa, directorul general adjunct al BRD responsabil cu retailul, afirma ca banca a putut reduce usor marjele de dobanda la creditele pentru "Prima casa" datorita liniei de finantare acordate de banca-mama Socit Gnrale.

"Am incercat sa dam un semnal de ieftinire a creditelor pentru ca noi credem ca e un program foarte important pentru economie. Cred ca e bine ca nu au fost majorate mai mult plafoanele de garantare pe tipuri de locuinte pentru ca altfel s-ar fi incurajat speculatiile pe piata. Acum mai trebuie ca si dezvoltatorii sa faca eforturi pentru a reduce preturile pana la marje de castig rezonabile, nu exagerate ca in anii trecuti", spune Popa.

CEC vine si cu o oferta in euro

Dupa ce in prima etapa a programului a esuat cu oferta de credite exclusiv in lei, din cauza costurilor mai mari, banca de stat CEC Bank lanseaza acum si o varianta in euro.

"O sa avem in oferta si un credit ipotecar in euro, cu o dobanda formata din EURIBOR la trei luni si o marja de 4% (nivelul maxim admis – n. red.), a declarat pentru ZF Radu Ghetea, presedintele bancii. El a precizat ca la creditul in lei se mentine marja de 1,9%, insa baza de pornire a costului va fi rata ROBOR la 3 luni din 26 martie, de 6,47%, ceea ce amelioreaza competitivitatea acestei variante de finantare. CEC are un plafon aprobat de 21,56 mil. euro, al saptelea ca marime.

In cazul locuintelor construite prin asociere documentatia nu a fost inca definitivata. Asocierea nu va avea personalitate juridica si ramane de vazut daca bancile vor credita asociatia sau pe fiecare membru al acesteia.

Sursa ZF

In Bucuresti, dezvoltatorii au scos la vanzare 10.000 de locuinte noi. De ce nu se inghesuie clientii sa le cumpere?

Conform unui studiu al agentiei de consultanta imobiliara Real Time, in Bucuresti dezvoltatorii ofera spre vanzare peste 10.000 de locuinte insa exista o problema - lumea nu prea vrea sa le cumpere.

Pe de o parte, clientii stramba din nas si se intreaba de ce sa plateasca 100.000 de euro pe un apartament situat acolo unde intoarce vantul, iar pe de alta parte dezvoltatorii, desi duc lipsa de clienti, se pregatesc sa creasca preturile pentru ca nu-i asa, oferta este prea mica.

Am auzit nu de putine ori diversi analisti sustinand ca nimeni nu se va apuca sa construiasca locuinte atat timp cat la nivelul intregii tari exista poate cateva zeci de mii de locuinte nevandute. Cu alte cuvinte, prima data sa se vanda stocul existent, dupa aceea mai vedem. Nimic mai fals!

Ce businessman adevarat lasa banii pe masa?

Sa facem o analogie cu ce se intampla pe piata auto: pana sa vina criza, in SUA (si nu numai) se vindeau SUV-uri in nestire, singura problema a producatorilor fiind aceea de tine pasul cu cererea. A venit insa criza iar masinile scumpe, mari consumatoare de carburant, au devenit un fel de paria a pietei auto.

Ce au facut producatorii cand au vazut ca SUV-urile nu se mai vand? Nu au mai produs masini si au asteptat ca cererea pentru SUV-uri sa revina? Nu! Au investit tot mai multi bani in dezvoltarea unor masini mai mici, mai ieftine si mai fiabile, potrivite cu gusturile si puterea de cumparare a clientului.

Concluzia? Desi nu se mai vindeau SUV-uri cererea pentru masini continua sa existe, atat doar ca potentialii clienti cautau altceva. Iar in momentul in care pe o piata exista cerere, se vor gasi si producatori care sa satisfaca cererea respectiva.

Revenind la piata imobiliara romaneasca - cererea exista insa cel putin pentru moment, nu se intalneste cu oferta.

Spre exemplu, daca un client are un buget de 50.000 de euro pentru cumpararea unei locuinte dar acum oferta este la un pret dublu, mai devreme sau mai tarziu se va gasi un dezvoltator care sa nu lase banii pe masa, ci sa ofere clientului ceea ce acesta isi doreste la un pret egal sau apropiat de cel pe care clientul este dispus sa il ofere.

Ne-am obisnuit cu cifrele mari

Explozia preturilor in perioada 2000-2008 a generat o problema de ordin psihologic: i-a obisnuit pe romani cu cifrele mari. Astfel, au existat o gramada de proprietari "rupti in fund" care atunci cand negociau pretul de vanzare al propriei locuinte, discutau despre zeci sau chiar sute de mii de euro ca si cum ar fi fost vorba despre sume normale, nu despre salariul lor pe 100 de ani.

La fel s-a intamplat si in cazul dezvoltatorilor – este usor sa iti imaginezi ca in momentul in care apartamentele vechi in Bucuresti se vand cu cel putin 100.000 de euro, locuintele noi scoase pe piata la 120-150.000 se vor vinde ca painea calda.

Astfel, au aparut locuinte construite la repezeala, in mijlocul campului sau situate la periferia oraselor, fara utilitati dar la preturi exorbitante, logica dezvoltatorilor fiind aceea ca oricum se vor vinde.

Multe dintre cele peste 10.000 de locuinte care se afla acum pe tarabele dezvoltatorilor in Bucuresti fac parte din generatia "2007-2008″, respectiv din generatia dezvoltatorilor care au construit de dragul de a construi, iar acum au in portofoliu locuinte mult prea scumpe pentru buzunarele clientilor, supradimensionate si situate in zone neatractive.

What`s next?

Ce se va intampla in anii urmatori? Este gresit sa consideram ca nu vor exista dezvoltatori care sa profite de situatie si sa inceapa constructia unor ansambluri rezidentiale la preturile, calitatea si amplasamentul cerute de clienti. De ce? Pentru ca cerere exista, insa oferta de acum nu o poate satisface.

Ce se va intampla cu dezvoltatorii care acum stau cu mii de apartamente nevandute? Cei care au construit cu cap si pe baza unui plan bine pus la punct, le vor vinde. Mai greu, mai cu reduceri de pret, dar pana la urma isi vor vinde marfa.

Restul vor reprezenta carne de tun. Vor intelege si ei ca imobiliarele nu reprezinta un domeniu in care afacerile genereaza doar profit.

Sursa 

Bâlci imobiliar în Piaţa Constituţiei

„Spectacolul imobiliar“, cum numesc organizatorii cel de-al treilea târg de locuinţe din acest an, a atras în Piaţa Constituţiei, încă de la primele ore ale dimineţii, bucureşteni de vârsta a doua şi a treia, aflaţi în drum spre serviciu sau pur şi simplu ieşiţi la o plimbare. Cele două corturi albe care amintesc de spectacolele de circ sunt asezonate cu fum de mici şi pui la rotisor venit  de la o tarabă amplasată la intrarea în piaţă, unde coada începe să se formeze. 

În timp ce reprezentanţii dezvoltatorilor imobiliari pun la punct ultimele detalii ale standurilor unde speră să atragă cumpărătorii de locuinţe, în cortul vecin, vânzătorii de pantofi şi lenjerie intimă fac deja primele încasări.

O familie de sexagenari iese braţ la braţ şi cu paşi adunaţi dintre tarabele cu haine şi se îndreaptă spre intrarea la târgul de case. Capul familiei ţine în mână o pungă transparentă din care se zăreşte o pălărie cu cozoroc nou achiziţionată.

„Trecem şi pe la târg pentru că vrem să fim la curent cu ce se întâmplă pe piaţă. La vârsta noastră nu ne mai interesează să cumpărăm casă“, spun în cor soţii Pătru, ajunşi la vârsta de 68 de ani.

Machetele sunt frumoase, dar nu sunt reale

Mihai Ionescu, un muncitor la „o firmă care se ocupă de comerţ“, strânge pliante de la standurile dezvoltatorilor şi visează să îşi cumpere prin „Prima Casă“ un apartament de până în 57.000 de euro. Abia acum a început să prospecteze piaţa, însă după ce termină promite să treacă şi pe la cortul cu haine.

„Am venit doar pentru îmbrăcăminte pentru că nu mă interesează locuinţele şi cred că cine e interesat merge chitit la târg, nu vine şi la haine. Problema este că nu cunosc cumpărători de case mulţumiţi în totalitate. Machetele arată bine, dar rezultatul lasă mult de dorit. Dezvoltatorii îţi oferă parcare, spaţii verzi, utilităţi şi drumuri, dar în realitate drumurile nu prea sunt şi spaţiile verzi nu le vezi“, spune nemulţumit Vasile Dănilă, economist în vârstă de 53 de ani.

Cu familia şi prietenii la târg

O doamnă din provincie, alături de fiica sa care locuieşte în Bucureşti, stă de vorbă cu vânzătorii de case, care le prezintă bucuroşi liste şi tabele cu preţuri şi metri pătraţi. Georgiana Mustaţă ar vrea să scape de apartamentul său vechi de trei camere, evaluat la 75.000 euro, şi să se mute într-unul nou cu două sau trei camere de maxim 115.000 euro.

„Eu aş trece şi pe la standurile cu haine, dar trebuie să ajung la serviciu, însă cred că este o idee bună să pui la un loc târgul de locuinţe cu cel de îmbrăcăminte“, spune Georgiana. Mama însă nu este de aceeaşi părere, ea spune că „sunt două domenii diferite şi nu ar trebui alăturate“.

Până acum, vizitatorii s-au înghesuit mai mult la tarabele cu pantofi şi haine, însă organizatorii speră ca persoanele interesate de locuinţe să îşi completeze vizita cu locurile de relaxare amenajate în faţa cortului şi cu zona de îmbrăcăminte.

Zidul dorinţelor

„Vom amenaja un zid pe care persoanele fizice îşi vor putea posta anunţurile de vânzare sau de cumpărare şi care vor fi publicate ulterior pe site-ul târgului, timp de o lună. Am vrut ca această ediţie să fie mai aproape de ideea americană a acestui tip de evenimente. Ei fac adevărate spectacole imobiliare. Ne aşteptăm ca vizitatorii să vină cu prietenii, cu familia“, a declarat în conferinţa de lansare a târgului, Vlad Vlăsceanu, directorul tIMOn.

Târgul Imobiliar Naţional (tIMOn) se desfăşoară în perioada  18-21 martie, în Piaţa Constituţiei din Bucureşti şi reuneşte 60 de dezvoltatori, trei agenţii imobiliare, brokeri şi companii care oferă servicii imobiliare conexe.

Sursa: Capital